Provocare

     Provocare... *lights a cigarette"... hmm... *blowing smoke*
     As vrea sa te provoc sa faci ceva. Te bagi? Crezi ca esti in stare? hmm! Eu nu cred! Stii de ce? Pentru ca esti un fraier... de aste mi-e frica sa te provoc! Cred ca raspunsul tau la provocare imi va mai omori cativa neuroni, poate mai multi decat simpla ta prezenta. Stii de ce? Pentru ca esti un retardat care se crede a le stie pe toate. Am o noutate pentru tine... *inhales smoke* ... tu nu stii nimic! *blows smoke*
     Sincer... tu chiar nu sti nimic, iar creierul tau se ineaca in manele, bautura si prostie. Si totusi, hai sa te intreb ceva usor... Tu... ca persoana intelectuala ce te consideri... pentru ca in prostia ta... tu chiar te consideri a fi un intelectual... om cu carte etc... mai sti alceva in afara de masini, femei si celulare? sau poate viata ta se invarte doar in jurul acestor nimicuri? *inhales smoke* Mi-e mila de maica-ta care te-a crescut... *blows smoke* S-a chinuit sa munceasca cat mai mult sa-ti dea tie de mancare si sa-ti dea bani pentru hainele alea pline de sclipici... *gigles* In felul in care esti imbracat arati ca un bibelou kitchios si prost realizat... dar tu esti mandru de felul in care arati.
      *inhales smoke* ah... la naiba... *blows smoke* simt cum imi mor (in numar din ce in ce mai mare) neuronii in prezenta ta... tre'sa incheiem mai repede conversatia asta... sau mai bine spus monologul asta... tu oricum nu-mi raspunzi... nu esti in stare...
      *inhales smoke* si inca o chestie... *blows smoke* care e faza cu masinile???? nu sincer... care e faza? tu ai un jaf de masina cu care te mandresti (la felul in care arata zici ca ai luat-o de la sh din Germania), dar la care mai ai de plata inca 5 ani... doh' prostia doare... dar te vad zilnic in alte 5 masini care stiu sigur ca nu sunt ale tale... tu abia iti permiti o masina... oricum... prietenii tai sunt multi... sau mai bine spus prieteni cu forta... in fine...
      *inhales smoke* ah da! mai uitasem ceva... *blows smoke* mamica ta nu ti-a spus niciodata ca nu e bine sa te urci baut la volan? sau cu berea desfacuta in mana?.... *inhales smoke* te urasc... *blows smoke* pentru simplu fapt ca te dai mare in fata mea si sincer eu stiu de unde ai plecat si ce esti... dar tu ai uitat asta se pare... *throws cigarette butt*
       Drept incheiere ti-as face o urare... Sa intri in primul stalp si sa astepti sa sun eu la salvare!... dar din mila cred ca as suna...


P.S.1: Acest mic monolog este dedicat unui exemplar din zona mea de resedinta, un exemplar de "cocalarus retardus", caruia ii lipsesc cei 7 ani de acasa si multe altele pentru a putea fi considerat o persoana in toata regula cuvantului. Poate sunt rea... dar nu-mi pasa. Isi merita statutul de persoana inapta mental si chiar mai mult. Sincer imi pare rau pentru tine... Nu-ti doresc moartea, dar daca te-ai muta, as da cea mai mare petrecere care s-a vazut vreodata. Iti urez viata lunga si sa-ti gasesti o nevasta la fel ca tine, ca sa nu faci vreo proasta sa sufere din cauza ta... dar mi-am mai amintit ceva... tu cauti numai fete fraiere care sa te intretina... "cocalarus retardus gigolorus" (si-am mai inventat o sub-ramura a speciei "cocalarus").

P.S.2: Imi cer iertare voua, dar nu-mi permit sa pun o poza cu aceasta persoana... cred ca mi s-ar virusa pc-ul...

watashi wa Enma Ai..

"Pitiful shadow cloaked in darkness.
Thy action cause men pain and suffering.
Thy hollow soul drowns in thy sins.
How would you like to see what death is like?..."
Enma Ai (Jigoku Shojo: Girl from Hell)

****

Watashi wa Enma Ai..
(I am Enma Ai)

Anata ga yonde no yo ..
(You have summoned me)

Oketorinasai..
(Take this)

Anata ga hontouni urashitaitou no nara..
Sono hakkaito tokeba ii...
(If you really wish to take revenge,
you may pull that red string)


Itto tokeba watashita siyeshiki no keiyakou ni kawashite koto naru..
(You make a covenant with me as you pull the string)

Uramiyo haittawa sumiyakka ni jigoku nagasareruwa..
(The recipient of your revenge will be ferried straightaway into Hell)

Tadashi..
(However)

Uramiyo hanashitara..
anata jishin no daishou harashite murao..
(Once the revenge is dealt,
you are required to pay the compensation)

Hitomo no araba anafutatsu..
(Two holes will appear as you curse a person)


.........................................................



Ippen shinde miru?
(How would you like to see what death is like?)

Kono urami jigoku onegaishimasu..
(I shall carry this vengeance to Hell)


Anata no urami harashimasu..
(I shall exact your vengeance)
 

Shiloh - Can't hold on

Shiloh - Can't hold on


Im your piece of mind 
fight for what you've made yourself believe 
tell me what you find 
will you cross the line 
to sabotage me? 

I'm wide awake I'm wide awake 

if you could save me now, 
would I want you to? 
What will it take this time 
to break away, forget your face 
and everything you said? 
I can't hold on to you anymore.. 

I'm your ignorance 
paid the price to dance 
and fell to my knees 
love is dangerous 
and when it comes to this nothings for free 

youre wide awake Waitin for me to sleep 

If you could save me now, 
would I want you to? 
What will it take this time, 
to break away, forget your face 
And everything you said? 
I cant hold on to you anymore.. 
Anymore 

How could you make me the promises? 
I was confused! 
Cuz I never thought that you'd treat me like this! 

I'm your piece of mind, fight for what you've made yourself believe 

if you could save me now, 
would I want you to? 
What will it take this time? 
To break away, forget your face 
and everything you said 
I can't hold on to you anymore..

Linistea...

"Ma regasesc alergand pe cararile padurii ce duc mereu in aceeasi poiana unde tumultul vietii secolului XXI nu stabate crengile copacilor batrani si pletosi... Acolo e viata mea...

O parte din sufletul meu va ramane pe veci acolo, in iarba deasa ce rasare proaspata in fiecare primavara si printre ramurile goale ale copacilor din fiecare iarna, in trilurile dulci ale pasarilor din noptile de vara si in covorul de frunze aramii din fiecare toamna...

Dar astazi parca nu mai e la fel... padurea mea e cuprinsa de ceata zilelor de toamna tarzie. Frunzele nu  mai fosnesc sub pasii mei molcomi... e liniste si totul parca plange... tristetea ma cuprinde... azi nu mai pot continua.
Caut placerea surda si frumusetea de altadata... e inca aici... da! aici... dar parca nu  pentru mine... parca totul ma reneaga, ma impinge afara din sufletul lor. Copacii suntristi, iar crengilor lor se pleaca sa ma impiedice sa raman... Nu ma goniti! Nu ma alungati! O sa mor daca o ve-ti face... Deja simt ca mor... cu fiecare secunda ce trece... Nu ma indepartati... aici e locul meu! Nu ma impiedicati sa-mi ating telul. Stiu ca nu vreti sa ma vedeti chinuindu-ma aici in agonia mortii, in inima frumoasei mele oaze de viata... dar aici e locul meu de odihna...

Vreau sa ma intampinati cu bucuria de altadata si sa-mi primiti corpul fara de suflet printre voi, nu plangeti, nu permiteti vantului sa-si cante ariile disperarii printre crengile voastre...
E timpul... intinsa in frunzele reci si ude, moartea ma cheama la fel cum le-a chemat si pe ele... nu plangeti pentru mine... incep sa simt raceala pamantului ce se zbate sub mine si lacrimile cerului ce sufera si el... Am sa inchid ochii acum si am sa-mi amintesc de noptile calde de vara, de viata voastra de aici... copacii mei... Cantati-mi pentru ultima oara voi pasari indurerate...
Este destul... linistea se lasa acum peste padurea mea... ati plans destul! Linistea frumoasei mele... dar se aud pasi... vin dinspre cararea ce duce inapoi in lumea fara de sentimente... E ea!... imbracata in roba ei neagra, cu ochii rosii precum sangele si coasa vesnic ascutita... Sunt gata! Mi-am luat la revedere. Sunt gata sa merg cu tine... chiar daca picioarele cu greu mi le mai pot misca... tot corpul mi-e chinuit de durere... Ia-ma...
Totul e atat de intunecat acum... dispar si ultimele raze de lumina... mor..."
***
In linistea acelei zile de toamna, o copila chinuita de boala si de lumea prea dura cu sufletul ei, se stinge in linistea padurii... Durerea dispare din trupul ei plapand, sufletul i se elibereaza, calatorind cu vantul si pierzandu-se printre copaci... Acum e liniste si asa va fi mereu... Copacii plang... dar vor duce mereu cu ei amintirea unor aripi de inger frante si insangerate...